ORDIN Nr. 340 din 4 mai 2001

pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITATII SOCIALE

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 237 din 10 mai 2001

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
având în vedere:
- Hotărârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 258/2001 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale,

emite următorul ordin:



ART. 1

Se aprobă Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 2

Prezentul ordin se va aplica de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, casele teritoriale şi locale de pensii, precum şi de către persoanele juridice şi fizice cărora le revin drepturi şi obligaţii care decurg din lege.

ART. 3

Prezentele norme vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,

Marian Sârbu


NORME

de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare


În aplicarea prevederilor art. 190 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, se emit următoarele norme:


A. Contribuţia de asigurări sociale


I. Dispoziţii generale (capitolul I din lege)


Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat

1. Asigurarea evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează pe baza Declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, denumită în continuare Declaraţia nominală, conform modelului prezentat în anexele nr. 1.1 - 1.4.

Obligaţia de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat este reprezentată de contribuţia de asigurări sociale, denumită în continuare contribuţie.

Obligativitatea depunerii de către angajator a declaraţiei prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 193/1997 încetează o dată cu depunerea acesteia pentru luna martie 2001.

2. Potrivit legii, Declaraţia nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are sediul angajatorul, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale.

Declaraţia nominală se depune la casa teritorială de pensii pe a cărei rază se află sediul angajatorului persoană juridică sau domiciliul angajatorului persoană fizică, pe suport de hârtie.

Angajatorii care au un număr mediu lunar de asiguraţi mai mare de 20 depun în mod obligatoriu Declaraţia nominală şi pe suport magnetic sau electronic, în formatul prevăzut în "Modalităţi de transmitere pe cale electronică a Declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat", prezentate în anexa nr. 1.4.

3. Prima Declaraţie nominală depusă la casa teritorială de pensii reprezintă înregistrarea în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a asiguraţilor pentru care angajatorii au obligaţia prevăzută de lege de a calcula, reţine şi vira contribuţia individuală de asigurări sociale.

4. Înregistrarea şi evidenţa angajatorilor - agenţi economici - în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se realizează pe baza datelor furnizate de oficiul registrului comerţului.

5. Modul de completare a Declaraţiei nominale

Declaraţia nominală se compune din anexele nr. 1.1, 1.2, 1.3 şi 1.4:

Anexa nr. 1.1 cuprinde lista nominală a asiguraţilor şi obligaţiile de plată ale acestora.

La rubrica Denumire angajator se înscrie denumirea completă a angajatorului aşa cum este înregistrat la oficiul registrului comerţului.

La rubrica Cod fiscal se înscrie numai partea numerică a acestuia.

Rubricile Contract de muncă, Convenţie civilă, Pensionar se completează de către angajator şi se bifează, după caz, în funcţie de categoria în care se regăsesc persoanele aflate în relaţii de muncă cu angajatorul care depune Declaraţia nominală, astfel:

- asigurat care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă, precum şi funcţionarul public;

- asigurat care realizează venituri exclusiv pe bază de convenţie civilă de prestări de servicii;

- pensionar care lucrează cu contract individual de muncă.

Rubrica Şomer se bifează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, asimilată potrivit legii angajatorului, prin agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă.

Până la atribuirea de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale a codului personal de asigurări sociale rubrica Cod asigurat se completează cu codul numeric personal.

Rubrica Total zile reprezintă suma zilelor lucrate şi a zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestaţii de asigurări sociale, inclusiv zilele nelucrate plătite din fondul de salarii şi pentru care se achită contribuţie de asigurări sociale, şi se defalchează astfel:

- Zile în condiţii normale reprezintă numărul zilelor lucrate în condiţii normale de muncă;

- Zile în condiţii deosebite reprezintă numărul zilelor lucrate în condiţii deosebite de muncă;

- Zile în condiţii speciale reprezintă numărul zilelor lucrate în condiţii speciale de muncă;

- Zile prestaţii reprezintă numărul zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestaţii de asigurări sociale. Se înscrie numărul de zile lucrătoare aferent prestaţiei acordate.

În rubrica TOTAL, din care: se înscrie după caz:

- salariul individual brut realizat, inclusiv sporurile şi adaosurile în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă;

- venitul brut realizat de funcţionarul public;

- venitul brut realizat de asiguratul cu convenţie civilă de prestări de servicii;

- venitul de natura drepturilor salariale realizat de persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

- venitul de natura drepturilor salariale realizat de membrul cooperator dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;

- drepturile băneşti ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj.

Această rubrică fundamentează baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru asigurat şi se defalcheză corespunzător venitului obţinut prin desfăşurarea activităţii în condiţii de muncă.

Rubrica CAS datorată de asigurat se completează cu cuantumul obligaţiei individuale de plată. Contribuţia se determină aplicând asupra cuantumului corespunzător rubricii TOTAL, din care: o treime din cota de contribuţie corespunzătoare condiţiilor normale de lucru.

În cazul în care salariul/venitul realizat de asigurat este mai mare decât valoarea a 3 salarii medii brute lunare pe economie, venitul realizat luat în calcul este egal cu valoarea a 3 salarii medii brute pe economie.

Salariul mediu brut pe economie este cel prevăzut la art. 5 alin. (3) din lege.

La rubrica Total prestaţii de asigurări sociale se înregistrează cuantumul prestaţiilor suportate atât din fondurile proprii ale angajatorului, cât şi cele suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

La rubrica Din care, suportate din BASS se înscrie totalul cuantumului prestaţiilor suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Anexa nr. 1.2 reprezintă recapitulaţia obligaţiilor totale de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat în luna pentru care se depune Declaraţia nominală.

Rubrica CNP reprezintă codul numeric personal al angajatorului care nu are cod fiscal sau nu este înregistrat la oficiul registrului comerţului (deci rubrica nu se completează în cazul în care angajatorul are cod fiscal sau este înregistrat la oficiul registrului comerţului).

Rubrica D. Nr. mediu asiguraţi reprezintă media aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, exclusiv zilele de repaus săptămânal şi de sărbători legale, raportată la numărul total de zile lucrătoare din lună, stabilit conform Legii nr. 75/1996 pentru stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Rubrica E. Total fond salarii brute realizate se completează, respectându-se prevederile art. 24 din lege, cu totalul salariilor individuale brute/veniturile realizate de asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.1, defalcat pe condiţii de muncă.

Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie. Salariul mediu brut lunar pe economie este stabilit conform art. 5 alin. (3) din lege.

Rubrica I. Total CAS datorată de asiguraţi reprezintă total coloana CAS datorată de asigurat din anexa nr. 1.1.

Rubrica J. Total CAS datorată de angajator reprezintă contribuţia datorată de angajator.

În următorul exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se folosesc următoarele simboluri:

N = cota de contribuţie pentru condiţii normale de muncă (35%);

D = cota de contribuţie pentru condiţii deosebite de muncă (40%);

S = cota de contribuţie pentru condiţii speciale de muncă (45%);

BCA = baza de calcul al contribuţiei asiguratului (total venit realizat de asigurat, dar nu mai mult de 3 salarii medii brute pe economie);

TV = total venit realizat (total fond salarii brute realizate);

TVN = total venit realizat în condiţii normale de muncă (total fond salarii brute realizate în condiţii normale de muncă);

TVD = total venit realizat în condiţii deosebite de muncă (total fond salarii brute realizate în condiţii deosebite de muncă);

TVS = total venit realizat în condiţii speciale de muncă (total fond salarii brute realizate în condiţii speciale de muncă);

NA = 23,33% care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii normale de muncă (35% - 11,67% = 23,33%);

DA = 28,33% care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă (40% - 11,67% = 28,33%);

SA = 33,33% care reprezintă cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă (45% - 11,67% = 33,33%);

BCP = baza de calcul plafonată pentru calculul contribuţiei datorate de angajator (numărul mediu de asiguraţi x 3 salarii medii brute pe economie).

CAS datorată de asigurat = BCA x 1/3 x N,

în care, 1/3 x N = 11,67%

CAS datorată de angajator

Varianta I. - Dacă total venit realizat (total fond salarii brute realizate conform art. 24 din lege) nu depăşeşte BCP:

CAS datorată de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA

Varianta II. - Dacă total venit realizat (total fond salarii brute realizate conform art. 24 din lege) depăşeşte BCP:

CAS datorată de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP/TV

Salariul mediu brut luat în calcul = 4.000.000 lei

BCP este 4 x 12.000.000 = 48.000.000 lei

________________________________________________________________________________
 Nume        Total         Total         Total         Total      CAS datorata
 asigurati   venituri      venituri      venituri      venituri   pentru
             brute         brute         brute         brute      asigurat
             realizate     realizate     realizate     realizate
             in conditii   in conditii   in conditii
             normale       deosebite     speciale
________________________________________________________________________________
   1        1.000.000      1.000.000             0             0      116.700
   2        1.500.000        750.000       525.000       225.000      175.050
   3       25.000.000     13.750.000    11.250.000             0    1.400.400
   4.      28.000.000              0             0    28.000.000    1.400.400
________________________________________________________________________________
 TOTAL:    55.500.000     15.500.000    11.775.000    28.225.000    3.092.550
________________________________________________________________________________

CAS datorată de angajator:

(15.500.000 x 23,33/100 + 11.775.000 x 28,33/100 + 28.225.000 x 33,33/100) x

48.000.000/55.500.000 = 14.148.670 lei


Rubrica K. Total cuantum prestaţii de asigurări sociale suportate din BASS reprezintă total coloană "Din care, suportate din BASS" din anexa nr. 1.1.

Rubrica M. Total CAS de virat se completează astfel: pct. I "Total CAS datorată de asiguraţi" + pct. J "Total CAS datorată de angajator" - pct. K "Total cuantum prestaţii de asigurări sociale suportate din BASS" - pct. L "Contribuţia de asigurări de sănătate aferentă concediilor medicale, conform art. 55 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 (M = I + J - K - L)

Pct. N se completează cu toate conturile bancare, în lei sau valută, pe care le are angajatorul.

La calcularea părţii din cota de contribuţie datorată de angajat, respectiv de angajator, se utilizează două zecimale. Cuantumul contribuţiei datorate este valoare întreagă.

Menţiune: Salariile asiguraţilor şi salariul mediu brut utilizate mai sus sunt exemplificative.

În Declaraţia nominală Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, asimilată potrivit legii angajatorului, prin agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă, completează:

- în anexa nr. 1.1: rubricile: Şomer, Cod asigurat, TOTAL ZILE, ZILE PRESTAŢII, TOTAL, din care, CAS datorată de asigurat, TOTAL prestaţii de asigurări sociale, Din care, suportate din BASS;

- în anexa nr. 1.2 rubricile la care se regăseşte, iar la rubrica D se înscrie numărul de persoane pentru care se plătesc drepturi băneşti în luna pentru care se depune Declaraţia nominală.


Declaraţia pe propria răspundere a persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii

6. Persoanele care la data intrării în vigoare a legii desfăşoară activităţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii au obligaţia ca în termen de 15 zile de la publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, să declare angajatorului dacă sunt încadrate cu contract individual de muncă la alt angajator. Modelul declaraţiei este prezentat în anexa nr. 2.

Persoanele care după data de 1 aprilie 2001 desfăşoară activităţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii fac această declaraţie o dată cu încheierea convenţiei.


Contractul de asigurare şi declaraţia de asigurare

7. În sistemul public de asigurări sociale se pot asigura pe bază de contract de asigurare, în condiţiile legii, şi alte persoane care nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege, inclusiv persoane care nu realizează venituri din activităţi profesionale.

De asemenea, se pot asigura pe bază de contract de asigurare şi persoanele care, asigurate în temeiul art. 5 alin. (1) din lege, doresc să îşi completeze venitul asigurat până la plafonul prevăzut de lege.

8. La data de 31 martie 2001 contractele de asigurare şi declaraţiile de asigurare încheiate în baza actelor normative anterioare încetează de drept, în consecinţă încetând de drept şi calitatea de asigurat la sistemul public de asigurări sociale.

Persoanele care au încheiat contract de asigurare sau au depus declaraţie de asigurare în baza actelor normative anterioare sunt obligate să se asigure în condiţiile legii; aceste persoane îşi menţin calitatea de asigurat fără întrerupere, dacă în termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, încheie sau depun un nou contract/o nouă declaraţie de asigurare.

Perioadele pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale conform contractelor de asigurare sau declaraţiilor de asigurare încheiate în baza actelor normative anterioare datei de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare.

9. Prima declaraţie de asigurare sau primul contract de asigurare depus la casa teritorială de pensii reprezintă înregistrarea în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Modelul contractului de asigurare este prevăzut în anexa nr. 3, iar cel al declaraţiei de asigurare este prevăzut în anexa nr. 4.

10. Declaraţiile de asigurare pot fi depuse personal sau pot fi transmise prin poştă, cu confirmare de primire.

În cazul în care se constată că declaraţia de asigurare transmisă prin poştă este incompletă sau eronat întocmită, aceasta nu va fi luată în considerare decât dacă este rectificată în termen de 30 de zile de la primirea înştiinţării de rectificare transmise de casa teritorială de pensii.

Nedepunerea la termen a declaraţiei de asigurare constituie, conform prevederilor art. 148 lit. a) din lege, contravenţie şi se sancţionează conform legii.

Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza declaraţiei de asigurare este obligatorie depunerea unei comunicări de modificare, conform anexei nr. 5.

În cazul în care intervin modificări asupra elementelor din contractul de asigurare este obligatorie încheierea unui act adiţional la contract, conform anexei nr. 6.

11. Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV şi V din lege, trebuie să depună la casele teritoriale de pensii în termen de 30 de zile de la modificarea situaţiei formularul-tip de retragere a declaraţiei de asigurare, conform anexei nr. 7.

Nedepunerea formularului-tip de retragere nu exonerează asiguratul de obligaţiile asumate prin declaraţia de asigurare.

12. Casa teritorială de pensii are obligaţia ca în termen de 10 zile de la modificarea cadrului legal privind declaraţia sau contractul de asigurare să comunice în scris asiguraţilor natura şi data de la care survin modificările.

13. Casele teritoriale de pensii, o dată cu certificarea anuală a stagiului de cotizare, notifică persoanelor asigurate pe bază de declaraţie sau contract de asigurare care nu au achitat contribuţia obligaţia ca în termen de 30 de zile să se prezinte pentru reglementarea obligaţiilor ce decurg din calitatea de asigurat.

În caz de neprezentare persoanelor asigurate pe bază de declaraţie de asigurare li se aplică prevederile art. 30 alin. (2) din lege, iar asiguraţilor cu contract de asigurare li se reziliază contractul cu data de întâi a lunii următoare celei pentru care s-a plătit contribuţia.

14. Rezilierea (încetarea) contractului de asigurare din iniţiativa asiguratului poate interveni oricând pe parcursul derulării acestuia, la data solicitării. Contribuţia de asigurări sociale neachitată, precum şi majorările de întârziere aferente se urmăresc conform legislaţiei privind recuperarea creanţelor bugetare.


II. Contribuţia de asigurări sociale (capitolul III din lege)


Contribuabilii la sistemul public de pensii

15. Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei prevăzuţi la art. 18 alin. (1) din lege.

Sunt asimilate angajatorilor: organizaţiile profesionale, sindicale, patronale, partidele politice, organizaţiile de pensionari şi alte organizaţii şi asociaţii, cu sau fără personalitate juridică, în condiţiile în care au personal care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau de convenţie civilă de prestări de servicii.

Sunt contribuabili la sistemul public de asigurări sociale şi persoanele juridice cu care funcţionarii publici au raporturi de serviciu.

Sunt angajatori şi persoanele fizice care au personal angajat cu contract individual de muncă.


Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite

16. Nominalizarea persoanelor care lucrează în locuri de muncă în condiţii deosebite, cu respectarea criteriilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, se face de către angajator în baza avizului acordat de inspectoratul teritorial de muncă. Angajatorul este obligat să depună la casa teritorială de pensii, la definitivarea contractului colectiv de muncă, avizul inspectoratului teritorial de muncă prin care se dovedeşte încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite.

Persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau de contract de asigurare, care lucrează în locuri de muncă în condiţii deosebite, solicită inspectoratului teritorial de muncă avizul pentru încadrarea locului de muncă în condiţii deosebite, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001.

17. Angajatorii care efectuează reevaluarea locurilor de muncă în termen de 90 de zile, conform art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001, stabilesc încadrarea acestora în condiţii deosebite de muncă începând cu data de 1 aprilie 2001. După depăşirea acestui termen încadrarea în condiţii deosebite de muncă se face de la data depunerii documentaţiei la casa teritorială de pensii.

Atunci când încadrarea în condiţii deosebite de muncă se realizează în termenul de 90 de zile, pentru a beneficia de această încadrare angajatorul are obligaţia de a achita diferenţa de cotă de contribuţie de la data de 1 aprilie 2001, fără a se calcula majorări de întârziere.


Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale a asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI din lege

18. Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi al funcţionarilor publici.

În cazul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, al membrilor cooperatori, precum şi în cazul persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii, baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale o constituie veniturile de natura drepturilor salariale realizate lunar de aceşti asiguraţi.

19. Prin sintagma salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă se înţelege:

a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar (inclusiv indexări, compensaţii - numai cele incluse în salariul de bază conform legii -, indemnizaţii de conducere, salarii de merit şi alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază);

b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu;

c) sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, evenimente familiale deosebite, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaţilor);

d) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, plătite din fondul de salarii;

e) premiile anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

f) drepturile în natură acordate salariaţilor sub formă de remuneraţie;

g) sumele plătite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase etc.);

h) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă, plătite din fondul de salarii.


Sumele pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale

20. Potrivit art. 26 din lege, contribuţia de asigurări sociale nu se datorează pentru sumele reprezentând:

a) prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta, potrivit legii. Exceptarea de la plata contribuţiei pentru prestaţiile de asigurări sociale acţionează până la nivelul cuantumului rezultat prin aplicarea prevederilor legii;

b) drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici sau al încetării calităţii de membru cooperator. Contribuţia de asigurări sociale nu se calculează şi nu se datorează pentru drepturile plătite în perioada de preaviz, conform prevederilor din Codul muncii, ca urmare a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu;

c) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, plătite în limita dispoziţiilor legale, precum şi drepturile de autor;

d) sumele obţinute în baza unei convenţii civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiate contracte individuale de muncă şi de către beneficiarii unei pensii pentru limită de vârstă;

e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale. Prin premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale se înţelege sumele care se acordă din fondul de salarii şi pentru care se prevede expres prin acte normative cu caracter special că pentru acestea nu se datorează contribuţie de asigurări sociale.


Plata contribuţiei de asigurări sociale

21. Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator şi de asiguraţi se efectuează cu ordin de plată sau dispoziţie de plată/încasare tip CAS la trezoreriile judeţene, respectiv trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, în conturile deschise pe seama caselor judeţene de pensii, respectiv, a Casei de pensii a municipiului Bucureşti, care sunt:

- 22090.402 "Contribuţie de asigurări sociale de stat datorată de angajatori", conform art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI din lege;

- 22090.403 "Contribuţie de asigurări sociale datorată de salariaţi şi persoane asimilate salariaţilor", conform art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI din lege;

- 22090.407 "Contribuţie de asigurări sociale datorată de alte persoane asigurate", conform art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi alin. (2) din lege;

- 22090.408 "Contribuţie de asigurări sociale datorată de şomeri", conform art. 5 alin. (1) pct. III din lege.

22. Până la emiterea de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale a unui instrument de plată specific se utilizează mijloacele de plată aprobate de Banca Naţională a României.

Indiferent de mijlocul de plată utilizat, numerar sau virament, angajatorul sau, după caz, persoana asigurată pe bază de contract ori declaraţie de asigurare va specifica suma, destinaţia şi perioada pentru care se face plata.

23. În cazul în care contribuţia lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuţia datorată, anual, casa teritorială de pensii procedează la regularizare prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligaţii de plată viitoare. Forma de regularizare se stabileşte prin acordul contribuabilului cu casa teritorială de pensii.

Asiguraţii care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii la 2 sau la mai mulţi angajatori şi care realizează, cumulat, în cursul unui an, venituri mai mari decât nivelul a 3 salarii medii brute pe economie, pentru sumele ce depăşesc acest plafon, anual, o dată cu confirmarea stagiului de cotizare, casa teritorială de pensii procedează la regularizare prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligaţii de plată viitoare. Forma de regularizare se stabileşte prin acordul contribuabilului cu casa teritorială de pensii.


Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale pentru angajatori

24. Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

c) în situaţia în care plata drepturilor salariale se face după data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata contribuţiei este data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia;

d) atunci când data de 20 a lunii este zi nelucrătoare termenul scadent este prima zi lucrătoare după data de 20 a lunii.

25. Prin data stabilită pentru plata drepturilor salariale se înţelege data lichidării drepturilor salariale prevăzută în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă.

26. În cazul plăţii în numerar a contribuţiei de asigurări sociale obligaţia bugetară se consideră achitată la data înscrisă pe documentul care atestă plata. În cazul contribuabililor care au cont bancar data plăţii se consideră data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare, confirmată prin ştampila şi semnătura autorizată a acestora, cu condiţia creditării contului bugetar corespunzător.


Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuţiei de asigurări sociale

27. Neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 din lege generează plata unor majorări de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate inclusiv. Cota majorărilor de întârziere se stabileşte conform art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sintagma fiecare zi de întârziere se înţelege fiecare zi calendaristică.

Majorările de întârziere se calculează şi se datorează începând cu ziua următoare celei la care plata contribuţiei de asigurări sociale devine scadentă.

28. Calculul majorărilor de întârziere pentru asiguraţii cu declaraţie sau contract de asigurare se face de către aceştia cu ocazia efectuării plăţilor la termenul prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare şi de către casa teritorială de pensii cu ocazia înregistrării documentelor de asigurare şi a modificărilor la acestea, precum şi cu ocazia controalelor efectuate de personalul specializat din cadrul casei teritoriale de pensii.

29. În situaţia în care în declaraţia sau în contractul de asigurare se stabilesc termene de plată cuprinse între 1 şi 6 luni, asiguraţii care achită contribuţia de asigurări sociale la termenul prevăzut în documentul de asigurare nu datorează majorări de întârziere.

30. Debitele provenite din contribuţie restantă şi majorările de întârziere aferente se urmăresc pe cel mult 5 ani în urmă de la data constatării. Actele de executare silită întrerup cursul prescripţiei.

31. Potrivit art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare, băncile sunt obligate să vireze sumele reprezentând venituri bugetare în termenul prevăzut de lege. În caz contrar, majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuţiei de asigurări sociale sunt suportate de bănci.


Colectarea şi evidenţa contribuţiei de asigurări sociale

32. De la data de 1 aprilie 2001 contribuţiile de asigurări sociale achitate se alocă lunii pentru care se efectuează plata. Angajatorul are obligaţia de a specifica pe instrumentul de plată luna pentru care se efectuează plata, totalul contribuţiilor individuale achitate pentru angajaţi şi cuantumul contribuţiei angajatorului.

În cazul în care suma achitată de angajator nu îndestulează cuantumul contribuţiei lunare datorate, pentru diferenţa de contribuţie neachitată şi pentru majorările de întârziere aferente angajatorul va completa un ordin de plată distinct, specificând luna pentru care achită contribuţia restantă, precum şi eventualele majorări de întârziere calculate şi achitate.

33. Stingerea debitelor existente la data de 31 martie 2001 se efectuează astfel: în cazul achitării din proprie iniţiativă angajatorul va completa un ordin de plată distinct, specificând natura debitului. Plata sumelor reprezentând debite existente la data de 31 martie 2001 se virează cu ordin de plată la trezoreriile judeţene, respectiv la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, în contul 22220.430 "Alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe seama caselor judeţene de pensii, respectiv a casei de pensii a municipiului Bucureşti.

În cazul executării silite se introduce titlu executoriu specificându-se contribuţia restantă şi majorările de întârziere aferente.

34. Pentru debitele din contribuţia de asigurări sociale şi majorările de întârziere constituite după data de 1 aprilie 2001, dacă pe instrumentul de plată nu se specifică luna pentru care se face plata şi natura plăţii, stingerea acestora se efectuează, în ordinea vechimii, astfel:

a) total debit provenit din contribuţia restantă;

b) debitul provenit din majorări de întârziere aferente debitelor stinse conform lit. a).

Declaraţia prezentată în anexa nr. 1.3 se depune o singură dată, o dată cu Declaraţia nominală pentru luna aprilie 2001.

35. Acţiunile de control efectuate de organele abilitate ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi ale caselor teritoriale de pensii se vor finaliza prin acte de control în care vor fi evidenţiate distinct, pe de o parte, debitele din contribuţii, majorări de întârziere şi penalităţi până la data de 31 martie 2001 şi, pe de altă parte, cele constituite după data de 1 aprilie 2001.

36. Pentru evidenţa asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. VI din lege inspectoratul teritorial de muncă va înainta lunar casei teritoriale de pensii, până în ultima zi lucrătoare din lună, pentru luna anterioară, situaţia nominală cuprinzând persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de convenţii civile de prestări de servicii. Modalităţile de transmitere şi conţinutul situaţiei nominale vor fi convenite între Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Inspecţia Muncii, pe bază de protocol.


Stagiul de cotizare

37. Potrivit art. 37 din lege, în sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat atât de asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de asigurat, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV şi V şi alin. (2) din lege.

38. Realizarea completă a stagiului de cotizare se face numai în condiţiile achitării integrale a contribuţiei de asigurări sociale datorate atât de asigurat, cât şi de angajator.

În luna în care asiguratului i s-a reţinut contribuţia de asigurări sociale, iar angajatorul nu a achitat integral contribuţia datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectivă.

39. În situaţia în care contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator se prescrie, pentru perioada respectivă stagiul de cotizare al angajaţilor rămâne la o treime din timpul lucrat. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele teritoriale de pensii, va lua toate măsurile prevăzute de lege pentru a nu se ajunge la prescrierea datoriei.

40. Pentru asiguraţii cu mai multe convenţii civile de prestări de servicii, la determinarea stagiului de cotizare se ia în calcul timpul cumulat lucrat exclusiv pe baza acestor convenţii civile, dar nu mai mult de numărul mediu de zile lucrătoare din lună.


Perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare

41. Conform prevederilor art. 38 din lege, se asimilează stagiului de cotizare:

a) perioadele în care o persoană a beneficiat de drepturi de asigurări sociale (indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi accidente de muncă; prestaţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă; indemnizaţie pentru maternitate; indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav) sau de pensie de invaliditate. Primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă pentru care nu se acordă indemnizaţie, dar pentru care asiguratul beneficiază de concediu medical potrivit art. 101 alin. (2) din lege, se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare. Perioadele asimilate stagiului de cotizare se evidenţiază distinct în "Certificatul privind stagiul de cotizare şi punctajul realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat", precum şi în evidenţele casei teritoriale de pensii;

b) perioadele în care o persoană a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale învăţământului universitar se face cu diplomele eliberate de instituţiile autorizate, în condiţiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire, fişa matricolă sau cu adeverinţă eliberată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

c) perioadele în care o persoană a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau ca militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat. Dovada încadrării în astfel de situaţii se face cu livretul militar sau cu adeverinţe ori certificate eliberate de instituţiile militare competente, în care sunt precizate cu exactitate perioadele şi natura situaţiei respective.

42. Perioadele asimilate se comunică casei teritoriale de pensii, pe baza documentelor doveditoare, astfel:

a) asiguraţii cu contract de asigurare sau cu declaraţie de asigurare comunică personal, cu prilejul încheierii contractului sau depunerii declaraţiei de asigurare;

b) de către angajatori, pentru persoanele care se regăsesc în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II, III şi VI din lege şi care se angajează după data de 1 aprilie 2001, o dată cu prima Declaraţie nominală de după momentul angajării, conform modelului prezentat în anexa nr. 8.


Certificarea privind stagiul de cotizare şi punctajul realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat

43. Stagiul de cotizare se comunică asiguraţilor prin Certificatul privind stagiul de cotizare şi punctajul realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat, denumit în continuare certificat.

Anual, până la data de 31 martie, casa teritorială de pensii eliberează fiecărui asigurat certificatul pentru anul calendaristic precedent.

44. Certificatul se eliberează o dată pe an fără plată. În situaţia în care asiguratul solicită certificatul în perioada 1 ianuarie - 31 martie pentru soluţionarea unor litigii privind obligaţiile şi drepturile de asigurări sociale, acesta se eliberează fără plată. În aceste cazuri casa teritorială de pensii nu mai are obligaţia eliberării certificatului anual, potrivit legii, până la 31 martie.

Ori de câte ori în cursul anului asiguratul solicită un alt certificat, acesta se eliberează contra cost.

Certificatul se eliberează numai după ce asiguratul face dovada plăţii tarifului.

45. Certificatul cuprinde:

a) stagiul de cotizare al asiguratului pentru anul precedent, defalcat pe luni, respectiv numărul de zile lucrătoare şi numărul de zile asimilate, potrivit legii, stagiului de cotizare;

b) situaţia defalcată privind plăţile efectuate în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, datorată atât de angajat, cât şi de angajator;

c) punctajul asiguratului pentru anul precedent, defalcat pe luni, respectiv salariul mediu brut lunar pe economie şi veniturile realizate care au constituit baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale;

d) stagiul de cotizare al asiguratului, corespunzător perioadelor de asigurare realizate după 1 aprilie 2001;

e) punctajul asiguratului, corespunzător perioadelor de asigurare realizate după 1 aprilie 2001.

Pentru perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 certificarea stagiului de cotizare şi a punctajului asiguratului se va face treptat, pe măsura preluării şi prelucrării datelor privind evidenţa asiguraţilor.


Depunerea şi/sau transmiterea formularelor prevăzute în anexele nr. 1 - 8

46. Formularele prevăzute în anexele la prezentele norme se depun şi/sau se transmit la casele judeţene de pensii, respectiv la casa de pensii a municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi are sediul angajatorul.

Excepţie de la această regulă o reprezintă anexele nr. 1.1, 1.2, 1.3, 5, 6, 7 şi 8, care pot fi depuse şi la casa locală de pensii în a cărei rază îşi are sediul angajatorul.


B. Pensii


I. Dispoziţii generale


1. În sistemul public de pensii au dreptul la pensie, în situaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, următoarele categorii de persoane:

a) asiguraţii prevăzuţi la art. 5 din lege;

b) asiguraţii care satisfac obligaţii militare - art. 53 alin. (2) din lege;

c) elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită bolilor profesionale sau accidentelor de muncă survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale [art. 53 alin. (3) din lege];

d) persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei sau în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, dacă erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză [art. 53 alin. (4) din lege];

e) persoanele care la data solicitării drepturilor de pensie nu mai au calitatea de asigurat;

f) urmaşii celor prevăzuţi mai sus (copiii şi soţul supravieţuitor) [art. 65 din lege].


II. Referitor la pensia pentru limită de vârstă (Secţiunea 1 capitolul IV din lege)


2. În vederea deschiderii dreptului la pensie stagiul minim şi/sau complet de cotizare prevăzut la art. 41 alin. (3) şi (4) din lege cuprinde şi:

a) sporul acordat în baza legislaţiei anterioare pentru activităţi desfăşurate în grupele I şi II de muncă, până la data de 1 aprilie 2001 [art. 160 alin. (1) din lege];

b) vechimea în muncă sau, după caz, vechimea în serviciu realizată în celelalte sisteme de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii până la data intrării în vigoare a legii.

Vechimea realizată în sistemele de pensii neintegrate în sistemul public se are în vedere numai pentru deschiderea dreptului la pensie, urmând să fie valorificată în sistemul respectiv (art. 194 din lege).

Perioada stagiului militar se ia opţional în calcul în unul dintre sisteme.

Punctajul mediu anual se determină pentru stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, în funcţie de opţiunea persoanei în cauză, referitoare la stagiul militar.

3. Vârstele standard de pensionare şi stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt prevăzute în anexa nr. 3 la lege, detaliată în funcţie de data naşterii în anexa nr. 9 la prezentele norme.

4. Reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1 de la art. 42 din lege operează numai în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare.

5. Dispoziţiile art. 43 alin. (2) din lege se referă la asiguraţii care desfăşoară activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale prevăzute la art. 20 lit. c) şi d) din aceeaşi lege.

6. Reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute de legile cu caracter special (Legea nr. 42/1990, Legea nr. 128/1997 etc.), precum şi de art. 48 din lege se cumulează cu reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru activităţi desfăşurate în condiţii deosebite şi/sau speciale fără ca aceasta să opereze sub vârstele prevăzute la art. 42, 43 şi la 47 alin. (1) sau peste reducerile maxime prevăzute la art. 46 ori în anexele nr. 4 şi 5 la lege, după caz.

Pentru persoanele prevăzute la art. 47 din lege dovada calităţii de persoană cu handicap/nevăzător se face prin certificat emis de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap ce funcţionează în cadrul inspectoratelor teritoriale de stat pentru persoanele cu handicap.

7. Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare în condiţii normale de muncă, precum şi în condiţiile prevăzute de legi speciale sau, după caz, în condiţiile prevăzute la art. 48, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare până la 50 de ani pentru femei, respectiv până la 55 de ani pentru bărbaţi.


III. Referitor la pensia anticipată şi pensia anticipată parţială (Secţiunea a 2-a şi a 3-a capitolul IV din lege)


8. Prin stagiu standard complet de cotizare, la care se face referire în tabelul nr. 2 de la art. 50 din lege, se înţelege stagiul complet de cotizare din anexa nr. 3 la lege.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată şi pensie anticipată parţială nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c), şi nici perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Acestea nu se folosesc nici la determinarea punctajului mediu anual utilizat la calculul pensiei anticipate şi al pensiei anticipate parţiale (art. 49 şi 52 din lege).

9. În condiţiile în care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, având plata pensiei suspendată, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii, stagiul de cotizare realizat în această perioadă va putea fi valorificat numai la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

10. Pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă şi care solicită pensie anticipată parţială, diminuarea prevăzută la art. 50 alin. (2) nu se aplică pentru numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare datorită condiţiilor respective.

Aceeaşi reglementare se aplică şi în situaţia persoanelor care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare conform art. 48 din lege şi Legii nr. 128/1997 şi care solicită pensia anticipată parţială.

11. Pensia anticipată sau pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege.


IV. Referitor la pensia de invaliditate (Secţiunea a 4-a capitolul IV din lege)


12. Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Propunerea pentru încadrarea în grad de invaliditate se face de către medicul specialist care asigură asistenţa medicală.

13. Potrivit art. 57 alin. (3) din lege stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul nr. 3 de la art. 57 alin. (1) din aceeaşi lege se raportează la vârsta avută la data expertizării medicale.

14. În situaţiile prevăzute la art. 58 din lege pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat de asigurat.

15. Stagiul complet de cotizare în funcţie de care se determină stagiul potenţial prevăzut la art. 59 din lege este stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3 la lege:

a) pentru situaţiile menţionate la art. 59 alin. (1) din lege stagiul potenţial acordat reprezintă diferenţa dintre stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării în grad de invaliditate;

b) pentru situaţiile menţionate la art. 59 alin. (2) din lege stagiul potenţial acordat reprezintă diferenţa dintre stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3 de la art. 57 alin. (1) din lege;

c) stagiul potenţial acordat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut să îl realizeze de la data ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege.

16. Stagiul potenţial acordat asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat se determină ca diferenţă între stagiile de cotizare menţionate la art. 47 din lege şi stagiile de cotizare realizate efectiv, astfel:

a) o treime din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap grav şi pentru nevăzători;

b) două treimi din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat;

c) stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu.

Stagiul potenţial se determină în ani, luni şi zile.

17. Stagiul complet de cotizare la care se face referire la art. 60 alin. (2) din lege este cel prevăzut în anexa nr. 3 la lege.

18. În cazul încadrării în alt grad de invaliditate [art. 62 alin. (2) lit. b) din lege] pensia de invaliditate se stabileşte cu respectarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale, în cuantumul aferent noului grad, conform prevederilor legii.

19. Beneficiarii pensiei de invaliditate, la împlinirea vârstei standard prevăzute în anexa nr. 3 la lege, devin pensionari pentru limită de vârstă, putând opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.

În această situaţie indemnizaţia de însoţitor prevăzută la art. 61 din lege se menţine indiferent de pensia pentru care se optează.


V. Referitor la pensia de urmaş (Secţiunea a 5-a capitolul IV din lege)


20. Pensia de urmaş reglementată la art. 66 lit. b) din lege se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituţii de învăţământ universitar, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

În cazul copiilor care urmează cursurile a două sau mai multe instituţii de învăţământ universitar, pensia de urmaş se acordă până la terminarea cursurilor primei instituţii, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

21. Vârsta de pensionare la care se face referire la art. 67 alin. (1) din lege este vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 3 la lege.

22. Acordarea pensiei de urmaş prevăzute la art. 68 alin. (1) din lege nu este condiţionată de data ivirii invalidităţii soţului supravieţuitor.

Încadrarea într-un grad de invaliditate a soţului supravieţuitor în vederea obţinerii pensiei de urmaş se face indiferent de vârsta acestuia.

23. Referitor la art. 71 alin. (1) lit. a) din lege se disting două situaţii:

a) susţinătorul decedat avea pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile legislaţiei anterioare, situaţie în care pensia de urmaş se calculează din această pensie, determinată conform art. 180 din lege;

b) susţinătorul decedat avea pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile legii, situaţie în care pensia de urmaş se calculează din pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul în condiţiile acestei legi.

24. La art. 71 alin. (1) lit. b) din lege se disting două situaţii:

a) susţinătorul decedat avea pensie de invaliditate gradul I, stabilită în condiţiile legislaţiei anterioare, situaţie în care pensia de urmaş se calculează din pensia determinată conform art. 180 din lege;

b) susţinătorul decedat se afla în plata pensiei sau îndeplinea la data decesului condiţiile pentru obţinerea unei pensii de invaliditate gradul II sau III, a unei pensii anticipate, a unei pensii anticipate parţiale, inclusiv pensia anticipată conform Legii nr. 2/1995, situaţie în care pensia de urmaş se stabileşte din pensia de invaliditate gradul I, calculată conform legii.


VI. Referitor la calculul pensiilor (Secţiunea a 6-a capitolul IV din lege)


25. Stagiul complet de cotizare reglementat la art. 77 din lege este cel prevăzut în anexa nr. 3 la lege sau, după caz, stagiile de cotizare prevăzute la art. 43, 47 ori în anexele nr. 4 şi 5 la lege.

În cazul persoanelor care au desfăşurat activităţi în condiţii speciale de muncă, precum şi în cazul persoanelor cu handicap şi al nevăzătorilor, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile de cotizare prevăzute la art. 43, 47 sau, după caz, stagiile din anexele nr. 4 şi 5 la lege.

26. Beneficiază de majorarea punctajului prevăzută la art. 78 alin. (8) din lege persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă reglementate prin art. 41 alin. (1) din lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii.

Această majorare se aplică numai punctajului realizat în perioada de contribuţie suplimentară la sistemul public de pensii (după îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă).

Majorarea punctajului se acordă şi în cazul recalculării pensiilor, reglementată la art. 95 din lege, folosindu-se aceeaşi procedură.

27. În situaţia în care asiguratului i s-a reţinut contribuţia de asigurări sociale, iar angajatorul nu şi-a achitat contribuţia datorată în calitatea sa de contribuabil, numărul de puncte realizat în fiecare lună se diminuează la o treime.

Diferenţa de două treimi din cota de contribuţii de asigurări sociale pe care angajatorul era obligat să o vireze lunar casei teritoriale de pensii în a cărei rază îşi are sediul va fi urmărită prin organele de executare silită, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare. După încasarea întregului debit reprezentând contribuţia restantă a angajatorului stagiul de cotizare şi punctajul se vor recalcula.


VII. Referitor la stabilirea şi plata pensiilor (Secţiunea a 7-a capitolul IV din lege)


28. Actele la care se face referire la art. 82 alin. (2) din lege sunt:

a) pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială:

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parţială (anexa nr. 12 la prezentele norme);

- carnetul de muncă (original şi copie);

- carnetul de asigurări sociale (original şi copie);

- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate;

- livretul militar (original şi copie);

- diplomă de studii (original şi copie) sau adeverinţă din care să rezulte durata normală şi perioada studiilor, precum şi certificarea absolvirii acestora;

- pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;

- adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

- adeverinţă privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

- dovada certificării stagiului de cotizare;

- procură specială pentru mandatar;

- adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat;

- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, Legii nr. 42/1990 etc.;

b) pentru pensia de invaliditate:

- cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 13 la prezentele norme);

- actele menţionate la pct. 28 lit. a);

- decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale;

- adeverinţă din care să rezulte încetarea plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi cuantumul acesteia;

c) pentru pensia de urmaş:

- cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 14 la prezentele norme);

- actele menţionate la pct. 28 lit. a) (pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar);

- actele de stare civilă ale solicitanţilor;

- decizia de pensie/talon de pensie (pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar);

- adeverinţa de studii (elev sau student);

- cauza decesului (cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar);

- declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului decedat (conform anexei nr. 14 la prezentele norme).

29. Procura specială la care se face referire la art. 82 alin. (1) din lege, autentificată de către notarii publici de pe teritoriul României, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, trebuie să conţină următoarele elemente:

- numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul şi actul de identitate ale titularului dreptului de pensie (valabil la data eliberării procurii);

- numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data şi locul naşterii) ale mandatarului;

- obiectul mandatului (întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent, încasarea pensiei pentru plăţi curente şi restante, semnarea extrasului de cont);

- precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunţa în termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenită în situaţia titularului de natură să modifice sau să înceteze dreptul la pensie.

Procura specială este valabilă 6 luni.

30. Termenul de 30 de zile reglementat la art. 86 alin. (1) din lege curge de la data înregistrării cererii cu toate actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor de pensionare.

31. Prin reprezentantul legal prevăzut la art. 90 alin. (2) din lege se înţelege părintele natural şi adoptiv, tutorele sau curatorul beneficiarului de pensie.

32. Plata pensiei de invaliditate gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II, III şi VI din lege.

33. Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de urmaş realizează dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie venituri brute lunare mai mari decât o pătrime din salariul mediu brut pe economie.

34. Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care copilul urmaş nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizat potrivit legii [art. 92 alin. (1) lit. e) din lege].

Dovada continuării acestor studii trebuie prezentată casei teritoriale de pensii în termen de 15 zile de la data începerii anului şcolar.

Reluarea în plată a pensiei de urmaş suspendate se face conform prevederilor art. 93 alin. (3) din lege.

35. Instituţia de asistenţă socială sau unitatea medicală specializată care internează pensionarii de invaliditate gradul I are obligaţia să comunice caselor teritoriale de pensii perioada în care aceştia se află sub supraveghere şi îngrijire permanentă, în termen de 15 zile de la internare, cu excepţia nevăzătorilor, pentru care nu este necesară comunicarea [art. 92 alin. (2) din lege].

36. De recalcularea prevăzută la art. 95 alin. (1) din lege beneficiază şi persoanele pensionate în baza legislaţiei anterioare, dacă au realizat un stagiu de cotizare de minimum 12 luni după pensionare.

37. Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat se acordă:

a) soţului supravieţuitor;

b) copiilor;

c) părinţilor sau, în lipsa acestora, moştenitorilor legali şi/sau, după caz, celorlalţi testamentari, în condiţiile dreptului comun.

Actele necesare în vederea acordării acestor sume sunt:

- cerere-tip (anexa nr. 15 la prezentele norme);

- certificatul de deces (original şi copie);

- actul de identitate al solicitantului;

- acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul sau, după caz, actul care atestă calitatea de moştenitor;

- talonul de pensie al persoanei decedate.


VIII. Dispoziţii tranzitorii privind pensiile


38. Constituie stagiu de cotizare conform art. 160 alin. (2) lit. a) din lege şi perioadele în care asiguratul s-a aflat în una, două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 38 alin. (1) din lege, după caz.

39. Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 160 alin. (3) din lege, se înţelege perioada în care foştii cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unităţi agricole sau au achitat contribuţia minimă prevăzută de Legea nr. 5/1977, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992, republicată, şi anume:

Timpul util la pensie realizat de agricultori se stabileşte în ani, prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă; timpul util la pensie realizat de agricultori nu poate depăşi numărul de ani calendaristici în care volumul de muncă a fost prestat.

Pentru agricultorii din zonele necooperativizate timpul util la pensie (stagiul de cotizare) se determină pe baza carnetului de asigurat şi reprezintă anii în care s-a achitat contribuţia minimă prevăzută de Legea nr. 5/1977, respectiv 40 lei/lună x 12 luni = 480 lei/an.

Punctajul anual pentru fiecare an util, realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie, realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, modificată şi completată, reprezintă 0,25 puncte.

Pentru perioada ulterioară apariţiei Legii nr. 80/1992 punctajul lunar se determină prin raportarea venitului asigurat la salariul mediu brut din anexa nr. 10 la prezentele norme.

40. În situaţia prezentării şi a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, menţionate la art. 160 alin. (5) din lege, acestea trebuie să fie emise cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 92/1976.

Actele de vechime în muncă privind activitatea desfăşurată vor cuprinde:

- denumirea unităţii;

- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă, precum şi precizarea modului de încadrare - pe durată nedeterminată sau determinată, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere;

- menţionarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă;

- funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

- salariul tarifar de încadrare, precum şi alte drepturi ce se includ în acesta.

Actele vor purta număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

41. Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute de lege, sunt:

a) perioadele asimilate menţionate la art. 38 alin. (1) din lege;

b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă utilă la pensie în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii:

- perioadele menţionate la art. 20 din Legea nr. 3/1977, cu modificările şi completările ulterioare;

- perioadele recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare;

- perioadele recunoscute în baza Decretului-lege nr. 51/1990;

- perioadele în care s-a beneficiat de plăţi compensatorii în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999;

- perioadele în care s-a beneficiat de ajutor de şomaj şi/sau de ajutor de integrare profesională, prevăzute de Legea nr. 1/1991, republicată, cu modificările ulterioare;

- perioada în care s-a beneficiat de şomaj tehnic conform prevederilor legale;

- alte perioade recunoscute prin legi speciale.

42. Salariile medii anuale, brute sau nete, la care se referă art. 164 alin. (2) din lege sunt asimilate cu câştigul salarial mediu anual, brut sau net, din anexa nr. 6 la lege actualizată potrivit anexei nr. 10 la prezentele norme.

43. Asiguraţii prevăzuţi la art. 165 alin. (2) din lege, care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară, vor prezenta adeverinţe emise conform prevederilor Decretului nr. 92/1976.

44. Reducerea vârstelor de pensionare pentru persoanele care au desfăşurat activităţi încadrate prin lege în condiţii deosebite, se face corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste condiţii, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 42 din lege.

45. Reducerea vârstelor de pensionare pentru asiguraţii care au realizat în condiţii speciale un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani, respectiv mai mic de 20 de ani se face din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege, cu respectarea condiţiilor de stagiu prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la aceeaşi lege.

Stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale, prevăzut în anexele nr. 4 şi 5 la lege, nu cuprinde sporul acordat în baza legislaţiei anterioare.

46. Persoanele înscrise la pensie în baza legislaţiei anterioare pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate iniţial şi a perioadelor asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c) din lege.

În aceste situaţii la determinarea punctajului mediu anual corespunzător perioadei adăugate se are în vedere stagiul complet de cotizare din anul intrării în vigoare a legii, respectiv 30 de ani pentru bărbaţi şi 25 de ani pentru femei.

47. La stabilirea punctajului potrivit art. 170 alin. (1) din lege se ia în calcul venitul cel mai avantajos din perioadele respective.

48. În cazul modificării numărului de urmaşi prevăzut la art. 171 alin. (1) din lege, după intrarea în vigoare a legii, pentru soţul supravieţuitor pensia se recalculează conform prevederilor art. 73 din lege, cu păstrarea condiţiilor avute la data înscrierii iniţiale.

49. În cazul încadrării în alt grad de invaliditate pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia aferentă noului grad de invaliditate se stabileşte conform prevederilor legii, cu îndeplinirea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.

50. Recalcularea pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 2/1995 privind pensionarea anticipată se face la împlinirea vârstelor de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi [art. 184 alin. (2) din lege].

51. În activitatea de acordare a pensiilor se vor utiliza formularele prevăzute în anexele nr. 12 - 20 la prezentele norme.


C. Procedura de încadrare în grade de invaliditate, revizuirea medicală, recuperarea capacităţii de muncă şi contestarea deciziei medicale


I. Referitor la încadrarea în grade de invaliditate şi circuitul documentaţiei medicale


1. În vederea pensionării de invaliditate medicul primar şi, în lipsa acestuia, medicul specialist, pentru afecţiunea principal invalidantă, care asigură asistenţa medicală a bolnavului, atunci când apreciază că starea de sănătate a acestuia nu îi permite reluarea activităţii profesionale, în limitele maxime de concediu medical prevăzut de lege, cu toate tratamentele medicale recuperatorii aplicate, propune pensionarea de invaliditate, cerând în acest sens avizul cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Propunerea la pensionare poate fi solicitată încă din primele zile de boală, în cazul afecţiunilor fără potenţial recuperator.

2. Medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă avizează pensionarea de invaliditate numai dacă constată pierderea totală sau a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, aprobând totodată şi concediul medical pentru întocmirea formelor de pensionare până la finele lunii următoare aceleia în care s-a dat avizul.

Concediul medical se include în durata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzută pentru persoanele asigurate.

3. Medicii care au făcut propunerea de pensionare eliberează certificatul (certificatele) de concediu medical şi completează formularul de examinare medicală pentru pensie de invaliditate, îndrumă bolnavul sau însoţitorul acestuia la angajator unde îşi desfăşoară activitatea, pentru întocmirea formelor de pensionare. În formular se va menţiona dacă solicitantul este netransportabil.

4. Angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză întocmeşte dosarul însoţit de un extras de pe carnetul de muncă, ce cuprinde date privitoare la starea civilă, pregătirea generală şi profesională, ruta profesională (cu zi, lună şi ani), durata perioadei de cotizare, perioadele de şomaj, concediul medical din ultimele 12 luni, precum şi documentaţia necesară stabilirii cauzei invalidităţii, în vederea emiterii deciziei medicale. Dosarul medical se înaintează la cabinetul teritorial de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

5. Formularul de examinare medicală pentru pensionare, întocmit de medicul curant pentru persoana care solicită pensie de invaliditate în condiţiile legii şi care nu este încadrată în muncă, se trimite la casele de pensii de pe teritoriul cărora se află domiciliul bolnavului. Casa de pensii trimite dosarul medical la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă în raza căruia îşi are domiciliul bolnavul, cu un extras administrativ (de pe carnetul de muncă) ce cuprinde:

a) categoria de pensie la care are acces solicitantul (pensie proprie pentru perioada de cotizare, urmaş, militar în termen, invalid de război etc.);

b) date privind starea civilă;

c) ruta profesională, stagiul de cotizare (dacă bolnavul a fost încadrat în muncă şi îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea pensiei de invaliditate în funcţie de cauză).

6. La primirea dosarului medical medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă verifică dacă acesta conţine:

a) elementele necesare susţinerii diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);

b) diagnosticul afecţiunilor asociate;

c) informaţii suficiente privind ruta profesională, dreptul la pensie în cazul bolilor obişnuite sau al accidentelor care nu au legătură cu munca;

d) documentul prevăzut de lege, în caz de:

- boală profesională (adeverinţă de luare în evidenţă de la inspectoratul de sănătate publică);

- accident de muncă (formularul-tip sau procesul-verbal de înregistrare a accidentului, eliberat de inspectoratul teritorial de muncă);

- accident asimilat cu accidentul de muncă (procesul-verbal de asimilare confirmat de angajator);

- tuberculoză (adeverinţă de la dispensarul antituberculos privind grupa de dispensarizare);

- accident sau boală contractată în timpul sau din cauza îndeplinirii serviciului militar (certificatul emis de comisia de expertiză medico-militară);

e) documentul necesar privind data ivirii invalidităţii.

Pentru completarea investigaţiilor necesare în cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale îndrumă bolnavul sau însoţitorul la forul abilitat de lege sau la unităţile sanitare de specialitate, indicând investigaţiile ce urmează să fie efectuate. Acestea sunt obligate să le execute cu prioritate.

Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică deosebită, lucrătorul social efectuează cercetări de teren (la domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizate la caz, conform obiectivelor stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

7. Documentaţia care stă la baza stabilirii capacităţii de muncă, a cauzei invalidităţii şi a datei ivirii invalidităţii, devine componentă definitivă a dosarului medical.

8. După completarea documentaţiei medicale se convoacă bolnavul în vederea expertizării.

Bolnavii care urmează să fie expertizaţi vor fi împărţiţi pe grupe de afecţiuni, iar cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă va încunoştinţa bolnavul asupra datei şi locului unde se face examinarea, cu 10 zile înainte, prin citaţie.

9. Bolnavii netransportabili (cazuri noi) sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale primite de la unităţile sanitare (spital, policlinică) din localitatea unde se află bolnavul în acel moment.

Pentru cazurile neconcludente (documentaţie insuficientă) bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă sau vor fi expertizaţi la domiciliu.

10. Medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, după examinarea bolnavului şi analizarea dosarului medical, redactează concluziile expertizei pe care le înscrie în documentarul medical.

După stabilirea concluziilor expertizei, medicul expert al asigurărilor sociale se pronunţă asupra invalidităţii printr-o decizie întocmită în 4 exemplare (pentru cei care nu provin din muncă, în 3 exemplare), care trebuie să cuprindă:

a) diagnosticul clinic complet şi ordinea afecţiunilor reflectând importanţa lor în afectarea capacităţii de muncă;

b) diagnosticul funcţional;

c) diagnosticul capacităţii de muncă şi încadrarea (sau neîncadrarea) bolnavului într-un grad de invaliditate;

d) cauza invalidităţii: boală obişnuită sau accident de muncă (accident asimilat cu accidentul de muncă), boală profesională, după caz, accident care nu are legătură cu munca; pentru tuberculoză se va specifica în decizie "TBC"

- în toate situaţiile se va specifica documentul justificativ;

e) data ivirii invalidităţii (cu zi, lună, an);

f) termenul de revizuire şi valabilitatea deciziei (6 - 12 luni) sau menţiunea "Nerevizuibil prin afecţiune", după caz;

g) planul de recuperare eşalonat pe acţiuni şi perioada de timp până la data revizuirii medicale;

h) formele şi condiţiile de muncă indicate pentru pensionarii cu gradul III de invaliditate şi cazurile respinse.

Programul de recuperare este obligatoriu pentru persoana în cauză şi persoanele competente să îl aplice. Invalidul poate refuza aplicarea unor măsuri recuperatorii numai dacă acestea i-ar putea periclita viaţa, făcându-se şi dovada în acest sens.

11. Atât documentarul de expertiză cât şi decizia medicală vor fi semnate şi parafate de medicul expert al asigurărilor sociale, numerotate, datate şi ştampilate de cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

12. Un exemplar din decizia medicală rămâne în dosarul medical care se păstrează în evidenţa cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, 2 exemplare se trimit în termen de 3 zile la angajator sau la casa de pensii, după caz, dintre care unul rămâne în dosarul administrativ al pensionarului, iar cel de al 4-lea exemplar se predă, sub semnătură, persoanei expertizate sau, după caz, mandatarului, tutorelui sau curatorului.

13. În cazul invalizilor prin accident de muncă sau boală profesională decizia de încadrare în grad de invaliditate se întocmeşte în 5 exemplare, al 5-lea exemplar înaintându-se inspectoratului teritorial de muncă sau, respectiv, inspectoratului de sănătate publică.

14. Angajatorul, în baza deciziei medicale, întocmeşte dosarul administrativ de pensionare şi apoi îl trimite în termen de 10 zile la casa de pensii teritorială.

15. Plata pensiei se face de către casa de pensii în a cărei rază teritorială are domiciliul pensionarul.

În această situaţie, pentru pensionarii de invaliditate care locuiesc în alte judeţe sau sectoare ale municipiului Bucureşti, altele decât cele în care a avut loc expertiza medicală, dosarul medical împreună cu cel administrativ de pensionare se transferă prin casele de pensii respective.

16. Etapele stabilite pentru pensionarea de invaliditate se încadrează în perioada de concediu medical aprobat în prealabil, în vederea întocmirii formelor de pensionare.

17. Decizia de stabilire a dreptului de pensie are aceeaşi valabilitate ca şi decizia medicală de încadrare în grade de invaliditate.

18. Pentru persoanele care şi-au stabilit domiciliul pe teritoriul altor ţări pensia de invaliditate se stabileşte în aceleaşi condiţii ca şi în cazul persoanelor care au domiciliul în România, cu respectarea dispoziţiilor privind expertizarea şi revizuirea medicală. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei de invaliditate începând cu luna următoare. În cazul în care pensionarului de invaliditate i s-a agravat starea de sănătate şi nu se poate prezenta la termenul de revizuire, acesta este obligat să trimită, în timp util, cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, în evidenţa căruia se află, documente medicale oficiale pe baza cărora i se fixează un nou termen de revizuire.

19. Persoanele care la data solicitării pensiei beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în perioada respectivă fiind asigurate potrivit legii, sunt expertizate de medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală în raza căruia îşi au domiciliul. La această categorie angajatorul este reprezentat de agenţia pentru ocupare şi formare profesională.

20. Pentru urmaşii invalizi pensia este condiţionată de data ivirii invalidităţii acestora, expertiza medicală făcându-se la solicitarea casei teritoriale de pensii; în dosarul medical, pe lângă documentaţia medicală şi socială particularizată pentru diagnosticul clinic, funcţional şi capacitatea de muncă, este obligatoriu să existe documentul pe baza căruia s-a stabilit data ivirii invalidităţii. Data ivirii invalidităţii trebuie să fie situată înainte de împlinirea vârstei de 16 ani sau, dacă persoana în cauză continuă studiile, până la 26 de ani. Data se înscrie în decizia medicală cu zi, lună, an.

21. Beneficiarii de pensie de urmaş invalizi sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale şi au obligaţia de a urma programele de recuperare conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensionarii de invaliditate.


II. Referitor la revizuirea medicală


22. Revizuirea medicală a pensionarilor încadraţi în grade de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicii experţi ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care au în evidenţă pensionarul.

23. Medicul expert al asigurărilor sociale, după examinarea persoanei în cauză şi a documentaţiei medicale întocmite de unitatea sanitară care asigură asistenţa medicală de specialitate şi de recuperare a invalidului, emite decizia medicală în 3 exemplare, în raport de starea de sănătate (un exemplar se înmânează persoanei sub semnătură, al doilea casei teritoriale de pensii şi cel de-al treilea exemplar se păstrează în dosarul medical), şi stabileşte termenul de revizuire în funcţie de recuperabilitatea afecţiunilor (6 - 12 luni).

Data la care bolnavul urmează să se prezinte la revizuirea medicală va fi fixată cu 10 zile înainte de data expirării valabilităţii deciziei.

24. Documentaţia medicală întocmită de unitatea sanitară care asigură asistenţa medicală de specialitate a invalidului poate fi, după caz:

a) referat medical cu consemnarea stării prezente;

b) bilet de ieşire din spital sau copie de pe foaia de observaţie clinică (pentru spitalizările recente);

c) examene complementare de laborator;

d) explorări funcţionale recente;

e) date din fişa de evidenţă a bolnavului.

25. Revizuirea medicală se efectuează după aceleaşi criterii care au stat la baza primei expertize medicale.

26. După fiecare revizuire medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.

27. La revizuirea medicală medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere eficienţa şi modul în care s-a aplicat programul de recuperare a capacităţii de muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciziei, şi îl stabileşte pentru perioada ce urmează.

28. Revizuirea medicală se poate efectua şi înaintea termenului stabilit, indiferent de gradul de invaliditate, la solicitarea pensionarului, dar numai până la împlinirea vârstelor standard pentru pensionare pentru limită de vârstă şi dacă unităţile sanitare care asigură asistenţa medicală apreciază agravarea sau ameliorarea stării de invaliditate. Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare se depun la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care are în evidenţă persoana în cauză şi devin componente ale dosarului medical.

29. La termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligaţia să se prezinte fără a fi citat la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care îl are în evidenţă, în vederea revizuirii medicale.

30. Cabinetele de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă au obligaţia ca în primele 5 zile ale fiecărei luni să comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentaţi la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei conform legii.

31. Dacă pensionarul de invaliditate este netransportabil şi justifică acest fapt prin acte oficiale, el este obligat să anunţe din timp cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Expertizarea se va face pe baza documentelor medicale oficiale recente pe care acesta le va trimite în timp util cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă în evidenţa căruia se află. Medicul expert al asigurărilor sociale poate dispune efectuarea anchetei sociale.

32. Revizuirea medicală a persoanelor internate pe lungă durată în spitale sau sanatorii se va face pe baza foii de observaţie, întocmită de medicul curant şi contrasemnată de şeful secţiei şi de directorul unităţii sanitare, care conţine elementele necesare revizuirii medicale.

33. Dacă pensionarul invalid se prezintă cu întârziere la revizuirea medicală şi fără motive justificate, decizia de expertiză medicală se aplică din prima zi a lunii următoare aceleia în care a fost emisă.

34. Pentru cazurile cu o problematică medico-socială deosebită şi pentru invalizii prin boli psihice, în ultimele 10 zile de valabilitate a deciziei lucrătorul social va efectua investigaţii sociale la domiciliu sau va proceda la convocarea bolnavului pe bază de citaţie, preîntâmpinându-se astfel măsurile administrative legale de suspendare a pensiei.

35. În situaţia în care apar dificultăţi în aprecierea capacităţii de muncă, în stabilirea cauzei şi a datei ivirii invalidităţii se poate solicita avizul de specialitate al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (I.N.E.M.R.C.M.).


III. Referitor la contestarea deciziei medicale


36. Deciziile medicale emise pentru cazurile noi sau cele revizuite de către medicii experţi ai asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă teritoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la oficiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Pot face obiectul contestaţiei gradul de invaliditate acordat, cauza invalidităţii, data ivirii invalidităţii şi valabilitatea deciziei emise de cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Contestaţia se depune la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care a făcut expertizarea sau revizuirea medicală; acestea au obligaţia de a înainta cererea în termen de 10 zile de la data înregistrării, împreună cu dosarul medical oficiului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţean/al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Medicii experţi ai asigurărilor sociale de la oficiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti rezolvă contestaţia în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.

37. Medicul expert de la oficiul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, după convocarea bolnavului prin citaţie, examinarea lui şi a documentaţiei din dosarul medical, emite decizia medicală corespunzătoare.

Pentru soluţionarea contestaţiei medicii experţi ai asigurărilor sociale de la oficiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă pot consulta Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM).

Reexpertizarea se face după aceleaşi criterii ca şi expertizarea medicală.

Dacă prin decizia emisă se rezolvă favorabil contestaţia, bolnavul fiind încadrat într-un grad superior de invaliditate, noua decizie înlocuieşte pe cea care face obiectul contestaţiei, cu valabilitate de la aceeaşi dată; în situaţia în care se respinge contestaţia, iar bolnavul este încadrat într-un grad inferior de invaliditate, decizia de expertiză medicală se aplică începând cu luna următoare aceleia în care a fost emisă; când se menţine acelaşi grad de invaliditate se păstrează elementele şi valabilitatea deciziei anterioare.

38. Medicul expert de la oficiul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă emite decizia în acelaşi număr de exemplare prevăzut la pct. 23, din care un exemplar se înmânează, sub semnătură, persoanei reexpertizate sau reprezentantului acesteia, iar restul, împreună cu dosarul medical, se returnează în termen de 10 zile cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care are în evidenţă pensionarul, care va proceda în consecinţă.

39. Oficiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum şi la sesizarea părţii interesate.

În cadrul activităţii de control aceste oficii pot solicita avizul de specialitate al I.N.E.M.R.C.M.

Decizia emisă de oficiul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, ca urmare a acţiunii de control, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Despre modul de soluţionare va fi informat organul de control al CNPAS sau partea interesată, după caz.

În caz de neprezentare a pensionarului la reexpertizare, pentru evitarea achitării unor drepturi băneşti necuvenite, după ce s-au cercetat motivele neprezentării, oficiul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă va anunţa casa teritorială de pensii pentru luarea măsurilor legale.

40. Decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale de soluţionare a contestaţiei cu privire la gradul de invaliditate poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

41. Deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care le-a emis, la sesizarea părţii interesate sau a organelor de control ale CNPAS.


IV. Referitor la recuperarea capacităţii de muncă


42. Programul medical de recuperare se integrează în ansamblul îngrijirilor necesare în vederea refacerii stării de sănătate şi restabilirii capacităţii de muncă, iar sarcina realizării lui revine tuturor unităţilor de asistenţă medicală ambulatorie şi spitalicească.

43. Recuperarea vizează în primul rând persoanele care sunt în incapacitate temporară de muncă şi care prezintă suficiente resurse funcţionale restante şi prognosticul favorabil de evoluţie pentru a le permite readaptarea şi reîncadrarea în muncă.

44. Acţiunile medicale de recuperare trebuie instituite cât mai curând şi aplicate până la refacerea capacităţii de muncă de către medicul de familie sau de cel de specialitate din unităţile de asistenţă medicală în colaborare cu medicii experţi ai asigurărilor sociale.

45. În funcţie de natura, stadiul de evoluţie şi prognosticul bolii, programul de recuperare este individualizat, cuprinzând toate măsurile medicale, precum şi unele măsuri cu caracter social şi profesional, eşalonate pe etape, necesare restabilirii funcţionale sau achiziţionării abilităţilor necesare.

Pentru a se asigura o conduită unitară fiecare plan de recuperare va cuprinde, în raport de natura deficienţelor funcţionale, următoarele indicaţii:

a) recomandări medicale terapeutice şi unităţile sanitare care le efectuează;

b) măsuri ortopedico-chirurgicale reparatorii, cu precizarea unităţii medicale ce le va efectua şi durata de aplicare;

c) proceduri fiziokinetobalneoergoterapeutice şi de gimnastică medicală, cu indicarea etapelor, duratei şi a unităţilor unde se aplică tratamentele respective;

d) protezare (unităţile indicate pentru confecţionarea protezelor, ortezelor etc.);

e) recomandări socioprofesionale şi modul de rezolvare.

46. Responsabilitatea realizării planului de recuperare revine în egală măsură medicului expert al asigurărilor sociale şi medicului curant care a îngrijit bolnavul şi care are obligaţia de a colabora cu celelalte cabinete (secţii) de specialitate care participă la actul recuperator complex aplicat bolnavului.

47. Pentru persoanele la care se propune prelungirea concediului medical peste 90 de zile, planul de recuperare se include în documentarul medical respectiv. Medicul expert de la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă şi, respectiv, după caz, cel de la oficiul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, care urmează să aprobe prelungirea concediului medical, verifică modul de întocmire a planului de recuperare, după caz, îl îmbunătăţeşte sau îl completează în vederea stabilirii celor mai adecvate metode şi mijloace recuperatorii.

48. Pentru persoanele care sunt propuse în vederea încadrării într-un grad de invaliditate, planul de recuperare va face parte integrantă din documentarul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Şi în acest caz medicul expert de la unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă analizează şi completează planul, dacă este necesar.

49. Pentru persoanele la care s-a recomandat schimbarea locului de muncă se vor stabili indicaţii de recuperare în cadrul dispensarizării efectuate de medicul de la dispensarul medical de la locul de muncă sau de medicul de familie.

50. La ieşirea din spital a bolnavilor în convalescenţă prelungită, prin boli cronice ale aparatului respirator, boli cardiovasculare, boli psihice, ale aparatului locomotor, traumatisme etc. medicul curant are responsabilitatea recomandării acţiunilor pe care bolnavul le va continua, măsuri pe care le va consemna detaliat în biletul de ieşire din spital şi care devin parte componentă a planului de recuperare.

Măsuri de recuperare se vor stabili la toate cazurile dispensarizate, de către medicul de specialitate care a avut bolnavul în tratament, în colaborare cu medicul de familie, urmărindu-se eficienţa acţiunilor aplicate.

51. Indicaţiile cu caracter socioprofesional se stabilesc de către medicii experţi ai asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă teritoriale.

52. În scopul prevenirii agravărilor şi al recuperării capacităţii de muncă, în sistemul public asiguraţii pot beneficia de:

a) indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă (cel mult 90 de zile);

b) indemnizaţii pentru reducerea timpului de muncă (cel mult 90 de zile);

c) ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze şi alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

d) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

e) reabilitare profesională.

53. Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum şi pentru pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare.

Modalităţile de stabilire şi acordare a ajutoarelor şi indemnizaţiilor pentru procurarea de proteze, orteze şi alte produse ortopedice se stabilesc prin lege.

54. Pentru asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile şi pentru pensionarii de invaliditate, medicul expert al asigurărilor sociale are responsabilitatea principală pentru întocmirea programului individual de recuperare în funcţie de natura, stadiul, prognosticul bolii, structurat pe etape.

Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează de către organele competente.

După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.

Asiguraţii care şi-au redobândit capacitatea de muncă total sau parţial se pot reîncadra în muncă potrivit recomandărilor medicului expert al asigurărilor sociale cu sprijinul caselor teritoriale de pensii şi al agenţiilor pentru ocupare şi formare profesională.

55. Durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile şi se va stabili de medicul expert al asigurărilor sociale în funcţie de afecţiune, stadiul ei şi de natura tratamentului. La recomandarea tratamentului balnear se vor avea în vedere contraindicaţiile generale şi speciale.

Pentru asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile şi pentru pensionarii de invaliditate contravaloarea biletelor de tratament balnear se suportă integral din bugetul de asigurări sociale.

Pot beneficia de tratament balnear şi alte categorii de asiguraţi, în limitele fondului alocat pentru tratament balnear, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului.

Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear, precum şi nivelul cotei de participare individuală a asiguraţilor se aprobă anual de CNPAS.

56. Pensionarii de invaliditate sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii indicate de medicul expert al asigurărilor sociale, în vederea reintegrării socioprofesionale.

Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1), din culpă proprie, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

Suspendarea plăţii pensiei încetează în momentul reluării programului de recuperare.

57. În activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă se vor utiliza formularele prevăzute în anexele nr. 21 - 38 la prezentele norme.


D. Alte drepturi de asigurări sociale


I. Dispoziţii generale


1. În afara pensiilor asiguraţii din sistemul public au următoarele drepturi de asigurări sociale:

a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;

b) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală, indemnizaţie pentru trecerea temporară în altă muncă, indemnizaţie pentru carantină;

c) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

d) reabilitare profesională;

e) indemnizaţie de maternitate;

f) indemnizaţie pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

g) ajutor de deces.

2. În cazul în care, la data solicitării prestaţiei, stagiul de cotizare prevăzut de lege nu este constituit integral, dreptul se deschide la termenele prevăzute de lege, se calculează şi se plăteşte în luna următoare achitării integrale a obligaţiilor restante şi a majorărilor de întârziere aferente, de către angajator (partea angajatorului şi a angajatului) sau de către persoana asigurată individual, după caz.

3. Indemnizaţiile pe care plătitorii de drepturi de asigurări sociale le achită fără îndeplinirea stagiului minim de cotizare şi pe care aceştia le decontează cu bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă sume încasate necuvenit, care constituie debite ce urmează să fie recuperate potrivit legii.

4. Plătitori de drepturi de asigurări sociale, în sensul dispoziţiilor prezentei legi, sunt, după cum urmează:

a) persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea personalul angajat pe bază de contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea funcţionarii publici au şi calitatea de angajator;

b) persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea personalul încadrat în muncă pe bază de convenţii civile de prestări de servicii au şi calitatea de angajator;

c) autoritatea electivă, executivă, legislativă sau judecătorească în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau sunt numite persoane, pe durata mandatului au şi calitatea de angajator;

d) organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti unde îşi desfăşoară activitatea membrii cooperatori au şi calitatea de angajator;

e) persoanele juridice sau fizice prestatoare ale cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare sau ale altor forme de pregătire profesională pentru şomerii care, din cauza accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale produse din vina prestatorului, suportă o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile au şi calitatea de angajator;

f) instituţia care administrează Fondul pentru plata ajutorului de şomaj;

g) casele teritoriale de pensii.

5. a) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boală profesională şi accident de muncă se plăteşte din prima zi lucrătoare din concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă acordat asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I - angajaţilor cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată şi funcţionarilor publici -, pct. II, III şi alin. (2) din lege;

b) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boală profesională, accident de muncă, urgenţă medico-chirurgicală, stabilite prin lege (include şi unele forme de cancer), tuberculoză sau boală infectocontagioasă din grupa A, stabilită prin lege (include şi infecţia HIV), se plăteşte din prima zi lucrătoare din concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă acordat asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I - angajaţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată -, pct. IV, V şi VI din lege;

c) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă potrivit art. 101 alin. (1) şi art. 102 de către angajator sau de bugetul asigurărilor sociale de stat pentru zilele lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de incapacitate;

d) Prin primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă pentru care, potrivit art. 101 alin. (2) din lege, nu se acordă indemnizaţia de asigurări sociale, se înţelege primele 3 zile lucrătoare, socotite de la data ivirii incapacităţii;

e) Duratele de acordare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă prevăzute la art. 103 şi 104 din lege se exprimă în zile calendaristice, socotite din prima zi de incapacitate.

6. Indemnizaţiile de asigurări sociale şi ajutorul de deces se plătesc pe baza cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale şi a celorlalte acte prevăzute de lege.

7. Modelul cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale este cel cuprins în anexa nr. 39 la prezentele norme.

8. Cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale se depune la casele teritoriale de pensii:

a) de către angajatori şi instituţia care administrează bugetul pentru plata ajutorului de şomaj, o dată cu "Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat";

b) de către celelalte categorii de asiguraţi, la data solicitării prestaţiei.

9. Pentru drepturile de asigurări sociale aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi cererea-tip va conţine menţiuni privind calitatea beneficiarului, natura şi data deschiderii dreptului aflat în plată.

10. Plătitorii de drepturi de asigurări sociale au obligaţia să elibereze asiguratului adeverinţe din care să rezulte numărul de zile de concediu medical avute în ultimele 12/24 de luni, precum şi durata contractului de muncă, în cazul asiguraţilor salariaţi, în vederea acordării certificatelor de concediu medical.

11. Beneficiază concomitent de prestaţii pentru acelaşi risc asigurat numai pensionarii de invaliditate şi asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o durată mai mare de 90 de zile, care urmează tratament balnear şi programul de reabilitare profesională.

12. Indemnizaţiile de asigurări sociale, cu excepţia celor acordate pentru creşterea copilului, se calculează şi se plătesc în baza certificatelor de concediu medical, care constituie ordin de plată şi care se eliberează pe durate exprimate în zile calendaristice.

Competenţa emiterii certificatelor de concediu medical se stabileşte de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

13. Pentru întocmirea corectă a evidenţelor privind obligaţiile de asigurări sociale pe luna respectivă şi, după caz, a statelor de plată a salariilor ori a documentelor de plată a drepturilor băneşti ce se suportă din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, asiguraţii au obligaţia de a înştiinţa plătitorii de drepturi asupra acordării concediilor medicale.


II. Referitor la indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă (Secţiunea 1 capitolul V din lege)


14. Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

15. Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:

a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. a) din lege;

b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate, de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;

c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;

d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

16. Asiguraţii bolnavi care prezintă unele boli cardiovasculare, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. a) din lege, precum şi SIDA sau cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. b) din lege, au dreptul la un concediu medical de până la 12 luni, respectiv un an şi jumătate, fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.


III. Referitor la prestaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă (Secţiunea a 2-a capitolul V din lege)


17. Concediul medical privind reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de lucru sau indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă, din cauza bolii sau accidentului, se acordă pe o durată de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.

18. Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de lucru se acordă următoarelor categorii de asiguraţi:

a) persoane care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă şi funcţionari publici;

b) persoane care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, pe durata mandatului;

c) membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti.

19. Indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unor boli contagioase, pe durata stabilită în certificatul eliberat de inspectoratul teritorial de sănătate publică.

20. Asiguraţii care au beneficiat de concediu medical mai mare de 90 de zile şi pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională, pe baza programului individual de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale. Programul individual de recuperare este obligatoriu, iar dreptul la aceste prestaţii se suspendă în cazul în care asiguraţii nu urmează sau nu respectă programul stabilit.


IV. Referitor la indemnizaţia de maternitate (Secţiunea a 3-a capitolul V din lege)


21. Concediile medicale pentru maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zile înainte de naştere (concediu de sarcină) şi 63 de zile după naştere (concediu de lehuzie), care se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare.

22. În cazul în care copilul se naşte mort sau moare după naştere, în perioada de lehuzie indemnizaţia de maternitate cuvenită se acordă pe toată durata concediului de maternitate.

23. Femeile cu handicap asigurate beneficiază de concediu pentru sarcină începând cu luna a 6-a de sarcină, dacă prezintă certificatul de persoană cu handicap. Concediul medical pentru maternitate se plăteşte în baza cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale şi, după caz, a certificatului de persoană cu handicap emis în condiţiile legii.


V. Referitor la concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav (Secţiunea a 4-a capitolul V din lege)


24. Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani şi a copilului cu handicap în vârstă de până la 18 ani pentru afecţiuni intercurente se acordă pentru perioadele şi afecţiunile prevăzute de lege.

25. Părintele sau susţinătorul legal care beneficiază de indemnizaţie are obligaţia să depună lunar plătitorului de drepturi declaraţie pe propria răspundere, care să ateste că celălalt părinte nu exercită concomitent acelaşi drept.

26. Indemnizaţia se plăteşte pe baza cererii-tip privind solicitarea dreptului de asigurări sociale, a livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului şi, după caz, a certificatului de persoană cu handicap, emis în condiţiile legii.


VI. Referitor la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului (Secţiunea a 4-a capitolul V din lege)


27. Beneficiază, la cerere, de indemnizaţia pentru creşterea copilului, opţional, unul dintre părinţi sau susţinătorul legal, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute de lege.

28. Concediul pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului.

29. Concediul pentru creşterea copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului şi a certificatului de persoană cu handicap, emis în condiţiile legii.

30. Tatăl sau susţinătorul legal, care solicită indemnizaţia pentru creşterea copilului, în decurs de 126 de zile, calculate de la data naşterii copilului, are obligaţia să depună plătitorului de drepturi o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că mama copilului nu beneficiază de concediu de maternitate.

31. Părintele sau susţinătorul legal, care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului, are obligaţia să depună lunar plătitorului de drepturi:

a) declaraţie pe propria răspundere, care să ateste că celălalt părinte nu exercită concomitent acelaşi drept;

b) declaraţie pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi din care să obţină venituri.

32. Indemnizaţia se plăteşte pe baza cererii-tip privind solicitarea dreptului de asigurări sociale, a livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului şi, după caz, a certificatului de persoană cu handicap.


VII. Referitor la ajutorul de deces (Secţiunea a 5-a capitolul V din lege)


33. Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie care nu are un drept propriu de asigurări sociale şi se afla în întreţinerea titularului la data decesului.

34. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului ajutorul de deces se achită unei singure persoane care poate fi, după caz:

a) soţul supravieţuitor;

b) copilul;

c) părintele;

d) tutorele;

e) curatorul;

f) moştenitorul.

35. În lipsa solicitării din partea persoanelor menţionate mai sus ajutorul de deces se achită celui care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

36. În sensul legii, membru de familie aflat în întreţinerea titularului poate fi:

a) soţul/soţia;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, copiii indiferent de vârstă, aflaţi în întreţinere, dacă au devenit inapţi pentru muncă din cauza stării de sănătate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

37. Dovada că membrul de familie s-a aflat în întreţinerea asiguratului sau a pensionarului se face prin declaraţie pe propria răspundere.

38. În cazul decesului copilului inapt pentru muncă, indiferent de vârstă, prestaţia se acordă cu condiţia prezentării certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau, în lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia.

39. Ajutorul de deces se acordă pe baza următoarelor acte:

a) cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale;

b) certificat de deces - în original şi copie;

c) actul de identitate al solicitantului;

d) acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de moştenitor, tutore, curator;

e) acte din care să rezulte că s-au suportat cheltuieli ocazionate de deces;

f) certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau actul medical prin care se atestă boala care l-a făcut inapt pentru muncă pe copil şi data ivirii acesteia.

40. După efectuarea plăţii ajutorului de deces plătitorul de drepturi de asigurări sociale are obligaţia de a înscrie pe versoul certificatului de deces original menţiunea "ACHITAT", data, semnătura şi ştampila.


VIII. Referitor la alte dispoziţii privind drepturile de asigurări sociale (Secţiunea a 6-a capitolul V din lege)


Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale

41. Media zilnică a bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale de stat se determină ca raport între media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pentru care s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, potrivit prevederilor art. 23 din lege şi numărul de zile lucrătoare din luna producerii riscului, stabilit în funcţie de confesiunea religioasă a asiguratului.

42. Cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale este egal cu produsul dintre media zilnică şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din concediul medical sau concediul pentru creşterea copilului, astfel:


   suma veniturilor din ultimele 6 luni
      pentru care s-a achitat C.A.S.
   -------------------------------------
                     6
   ------------------------------------- x procent x numarul de zile lucratoare
   numarul de zile lucratoare din luna                 din concediul medical
       in care se acorda concediul


43. Cuantumul indemnizaţiei pentru trecerea temporară în altă muncă este de cel mult 25% din baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale.

44. Baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale cuvenite asiguraţilor care realizează venituri exprimate în valută se constituie din media din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului, a acestor venituri, transformate în lei la cursul de schimb valutar oficial din ziua achitării contribuţiei individuale de asigurări sociale din lunile respective, potrivit art. 17 alin. (2) din lege.

45. În cazul în care baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale cuprinde şi perioade anterioare datei intrării în vigoare a legii, la calculul indemnizaţiilor se iau în considerare, pentru aceste perioade, veniturile lunare care, potrivit legislaţiei anterioare, ar fi constituit baza de calcul al drepturilor respective, astfel:

a) Baza de calcul al indemnizaţiei pentru concediul de maternitate cuvenită femeilor care nasc în intervalul de 9 luni de la data încetării plăţii contribuţiei de asigurări sociale se determină asupra veniturilor pentru care s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în ultimele 6 luni anterioare pierderii calităţii de asigurat, cu condiţia îndeplinirii stagiului minim de cotizare prevăzut de lege pentru deschiderea dreptului, sau asupra veniturilor care potrivit legislaţiei anterioare ar fi constituit baza de calcul al dreptului.

b) În cazul în care baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale se constituie şi din perioade anterioare intrării în vigoare a legii, la calculul drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare veniturile lunare care potrivit legislaţiei anterioare ar fi constituit bază de calcul al drepturilor şi se cumulează cu veniturile lunare pentru care s-a achitat contribuţia individuală de asigurări sociale în lunile respective, potrivit legii.

c) Baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale cuvenite şomerilor, în situaţia prevăzută la lit. b) se constituie din salariul de bază şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă şi/sau din sumele cu titlu de drepturi băneşti, ce se suportă din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, de care au beneficiat anterior intrării în vigoare a legii, precum şi din cuantumul lunar al acestor drepturi, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale după data sus-menţionată.

d) În cazul în care veniturile asigurate, respectiv salariul de bază din perioadele anterioare intrării în vigoare a legii, care constituie bază de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale potrivit lit. b), au fost majorate în ultimele 6 luni, se vor lua în considerare în cuantumul avut în luna anterioară majorării. Fac excepţie de la această prevedere situaţiile în care creşterea salariului de bază a fost efect al majorării salariului minim pe ţară, al renegocierilor potrivit contractelor colective de muncă, valabil reprezentate şi înregistrate, sau al aplicării unor legi speciale de salarizare.

46. Baza de calcul al indemnizaţiilor se stabileşte, potrivit legii, la data producerii riscului sau la data solicitării dreptului, după caz.

Prin data producerii riscului se înţelege:

a) prima zi de concediu medical înscrisă în certificatul medical pentru incapacitate temporară de muncă, reducerea cu o pătrime a programului normal de lucru, trecerea temporară în altă muncă, carantină sau îngrijirea copilului bolnav până la 7 ani, respectiv până la 18 ani, în cazul copilului cu handicap;

b) prima zi de concediu medical pentru sarcină sau, după caz, data producerii naşterii, pentru concediul de maternitate;

c) data naşterii copilului sau, după caz, data solicitării dreptului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani şi, respectiv, 3 ani.

d) data decesului, în cazul ajutorului de deces, iar acesta se acordă în cuantumul comunicat de CNPAS, valabil la data decesului.

47. Indemnizaţiile de asigurări sociale cuvenite asiguraţilor care se regăsesc în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 5 din lege şi care desfăşoară activitate în mai multe unităţi, fiind asiguraţi în fiecare conform legii, se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator sau de casa teritorială de pensii.

În aceste cazuri se vor depune certificatul medical în original şi celelalte acte necesare în vederea calculării şi achitării dreptului de asigurări sociale aferent venitului asigurat cel mai mare şi copiile legalizate, pentru restul situaţiilor.

48. Ajutorul de deces se achită de un singur plătitor de drepturi de asigurări sociale.

49. Drepturile de asigurări sociale aflate în plată la data intrării în vigoare a legii se achită pe duratele şi în procentele prevăzute de lege, aplicate la baza de calcul prevăzută de lege la data deschiderii dreptului, dacă acestea îl avantajează pe beneficiar, astfel:

a) în cazul concediului de maternitate indemnizaţia cuvenită se acordă pe o durată de 126 de zile;

b) în cazul concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de unele boli cardiovasculare prevăzute la art. 103 alin. (3) lit. a) din lege sau de SIDA şi cancer de orice tip, prevăzute la art. 103 alin. (3) lit. b) din lege, indemnizaţia cuvenită se acordă pe duratele prevăzute de aceleaşi texte de lege;

c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau accident în afara muncii, precum şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, acordate asiguraţilor care aveau la data deschiderii dreptului o vechime în muncă mai mică de 5 ani, devine 75%, respectiv 85%, din baza de calcul prevăzută de lege la data deschiderii dreptului;

d) cuantumul indemnizaţiilor pentru maternitate acordate asiguratelor cu o vechime în muncă sub 12 luni devine 85% din baza de calcul constituită potrivit legislaţiei în vigoare la data deschiderii dreptului;

e) cuantumul indemnizaţiilor pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani sau a copilului cu handicap până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, acordate persoanelor asigurate din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, devine 85% din baza de calcul constituită potrivit legislaţiei în vigoare la data deschiderii dreptului;

f) cuantumul indemnizaţiilor pentru SIDA şi cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul constituită potrivit legislaţiei în vigoare la data deschiderii dreptului;

g) în restul situaţiilor cuantumul drepturilor de asigurări sociale aflate în plată la data intrării în vigoare a legii nu se modifică;

h) cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale, stabilite anterior intrării în vigoare a legii asupra veniturilor exprimate în valută, se menţine la nivelul contravalorii în lei a indemnizaţiilor respective, rezultată din aplicarea cursului de schimb valutar oficial din data achitării drepturilor cuvenite pentru luna anterioară intrării în vigoare a legii.

50. O dată cu actualizarea pensiilor potrivit art. 81 din lege se indexează şi următoarele indemnizaţii de asigurări sociale:

a) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, din a 91-a zi de concediu medical;

b) indemnizaţia de maternitate, din a 91-a zi de concediu de maternitate;

c) indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi cea pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau a copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, din a 91-a zi de plată.

51. Drepturile de asigurări sociale care s-au născut anterior situaţiei de încetare a activităţii angajatorului sau înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat.

52. În vederea preluării în plată din fondurile de asigurări sociale de stat a drepturilor care s-au născut anterior situaţiilor sus-menţionate angajatorii sau, după caz, persoanele interesate depun următoarele acte la casele teritoriale de pensii:

a) lista angajaţilor aflaţi în plată de indemnizaţii de asigurări sociale;

b) situaţia plăţii lunare a drepturilor până la data depunerii documentaţiei;

c) carnetele de muncă ale angajaţilor respectivi, în care s-a înscris temeiul legal al încetării raportului de muncă;

d) actele medicale şi alte acte prevăzute de lege pentru acordarea drepturilor;

e) în cazul expirării termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă se mai depune şi copia de pe contractul individual de muncă, cu viza inspectoratului teritorial al muncii;

f) în cazul încetării activităţii angajatorului se mai depune şi unul dintre următoarele acte:

- actul oficial care atestă începerea procedurii de încetare a activităţii angajatorului (încheierea judecătorului-sindic, hotărârea adunării generale a acţionarilor, rămasă definitivă, privind lichidarea administrativă);

- copie legalizată de pe certificatul de încheiere privind radierea din registrul comerţului (pentru angajatori, agenţi economici);

- confirmarea scrisă a expirării valabilităţii sau a anulării autorizaţiei de funcţionare sau a autorizaţiei de liberă practică (pentru angajatori, persoane fizice);

- procesul-verbal de insolvabilitate încheiat de casa teritorială de pensii în baza art. 93 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, cu modificările ulterioare;

- copie legalizată de pe actul de desfiinţare a organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti;

- confirmarea scrisă a expirării mandatului exercitat în cadrul autorităţii elective, executive, legislative sau judecătoreşti;

- orice alte acte prevăzute de legislaţia în materie în vigoare la data încetării activităţii angajatorului.

53. În cazul persoanelor care, înainte de a ocupa funcţii elective sau de a fi numite în cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, au fost angajate cu contract individual de muncă a cărui executare se suspendă, pe durata exercitării mandatului, potrivit unei legi speciale, indemnizaţiile de asigurări sociale cuvenite la data expirării mandatului se plătesc de către angajatori, în condiţiile legii (dacă aceştia nu şi-au încetat activitatea), în cuantumurile stabilite la data deschiderii dreptului.

54. Casele teritoriale de pensii, după verificarea legalităţii acordării dreptului, vor efectua plata direct asiguraţilor, potrivit legii.

55. Drepturile preluate la încetarea activităţii angajatorilor sau la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă şi achitate din fondurile asigurărilor sociale de stat şi care, potrivit legii, trebuiau să fie suportate din fondurile angajatorilor se recuperează ulterior de către casele teritoriale de pensii, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

56. Perioadele în care casele teritoriale de pensii achită drepturile de asigurări sociale care au început să curgă anterior încetării activităţii angajatorului sau concediului de maternitate cuvenit, în condiţiile legii, femeilor care nasc în intervalul de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat se asimilează stagiului de cotizare util la stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, invaliditate şi de urmaş.

57. În cazul în care sumele cu titlu de contribuţie de asigurări sociale datorate lunar fondurilor de asigurări sociale de stat sunt mai mici decât sumele cu titlu de drepturi de asigurări sociale, pe care, potrivit legii, angajatorii le achită direct asiguraţilor, plătitorii de drepturi depun la casele teritoriale de pensii dispoziţii de încasare împreună cu documentaţia necesară.

Casele teritoriale de pensii pe raza cărora se află sediul plătitorului verifică documentaţia şi dispun plata sumelor datorate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

58. În cazul în care termenul de plată a indemnizaţiei de asigurări sociale sau a ajutorului de deces expiră într-o zi nelucrătoare, plata se consideră în termen dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.


E. Dispoziţii finale


1. Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează, conform legii, pe baza deciziei emise de casele teritoriale de pensii, ce constituie titlu executoriu.

2. Operaţiunile care fac obiectul art. 193 din lege, precum şi modalităţile de încasare a sumelor rezultate ca urmare a aplicării comisionului de 3% prevăzut de lege vor fi stabilite prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

3. Plătitorii de drepturi de asigurări sociale şi pensii calculează, reţin şi virează impozitul, contribuţia de asigurări de sănătate şi orice alte obligaţii către alte fonduri, stabilite de legislaţia în vigoare la data efectuării plăţii.

4. Anexele 1.1 - 39*) fac parte integrantă din prezentele norme.

____________

*) Anexele nr. 1.1 - 1.3, 2 - 8 şi 10 - 39 sunt reproduse în facsimil.